English version
 
 
 
 
"Orase din zona costiera; Limita dintre uscat si mare"
 

Muzeul de arta populara Constanta

Idea de etnografie in Dobrogea este relativ recenta, datand din ani 60. Primele achizitii au fost realizate de abia in anii (1971-1972) facandu-se in afara unor criterii stiintifice de rigoare, implicarea propriuzisa in cercetarea etnografica a Dobrogei urmind a se realiza incepind cu vara anului 1973.In
consecinta , anii (1973-1978) au fost cei in care s-au alcatuit colectiile de arta populara din Dobrogea ce ,urmau a alcatui nucleul de patrimoniu al Muzeului. In anul 1975 orasul Constanta beneficiaza de deschiderea unei prime expozitii de arta populara din Dobrogea cu obiecte din patrimoniul propriu. Astfel pentru prima data se pune in evidenta specifificul rominesc al unui concept de arta rominesc Dobrogean care si-a relevat pe parcurs originalitatea in contextul unitati cu arta populara romineasca, in genere .
Prin asezarea sa Constanta constituie o fereastra deschisa pentruturistul venit din lumea larga, care vede prin ceea ce i se oferao imagine de ansamblu a Romaniei, imagine intregita corespunzator si sub aspect etnografic.Muzeul de Arta Populara Constanta dispune si de o sala pentru organizarea de expoziti temporare unde pot fi vizionate genuri ale creatie artistice, care ii intregesc imaginea de ansamblu .
Muzeul are in o sala dedicata icoanelor pictate , aceasta fiind prezenta la parterul Muzeului unde, dupa principiul evolutiei cronologicesi stilistice, sunt alaturate piese provenind in cele mai cunoscute ateliere rurale si urbane ale Transilvaniei: Nicula,Gherla, Schei Brasovului, Moieri Albei
Iulia, Marginimea Sibiului, Fagaras, Laz si Lancram .
Sala de ceramica a Muzeului este reprezentata dintr-o bogata colectie de ceramica ilusrand varietatea morfologica a principatelor tipuri de vase de uz, de decor sau recuzita ritulica si inepuizabilul repertoriu

motivistic transpus intro diversitate de tehnici ornamentale, si-au aflat locul, in doua dintre salile muzeului, doar acele piese cu rol statornic in sistemul de decorare a interiorului taranesc.C eramica de pe valea Izei alaturi de cea de Kuty dezvaluie aceleasi radacini stilistice Bizantine.
Exponentele de lemn sunt grupate intr-o sala anume a Muzeului fie ca sunt unelte sau ustensile din industria casnica textila, piese de inventar pastoral sau de recuzita ceremonila legata de etape si momente importante ale vieti, toate poarta semnul harului creator al taranului, care a simtit nevoia sa intervina asupra celor mai neinsemnate obiecte din preajma sa, innobilindu-le formele printrun decor perfect acordat caractersticilor materialului.
Prelucrarea artistica a metalelor este pusa in evidenta printr-un grupaj de recipiente de uz casnic (gospodaresc), lucrate din arama prin ciocanire si raspindite frecvent de-a lungul malului sting al Dunarii, in asezari de campie, unde au substituit vesele marii de ceramica si in Dobrogea.C olectia
de podoabe metalice surprinde si specificitatea pieselor purtate de aromini in toate peninsula Balcanica.Discurile de argint ciocanit si gravat asociate ades cu siruri de monede si aplicate pe caciula miresei asemeni cerceilor mari de tampla, cordoanele din din arama argintata cu paftale marii filigranate, inviorind austerul costum din dimie neagra sau lanturile de argint pentru briceag prinse pe vestele decoarate cu gaitane al barbatilor, dar si de turco-tatari stabiliti de secole in Dobrogea manifestind un gust deosebit pentru podoabele aduse din caucaz, in special pentru acele cordoane cu suport textil metalizat auriu sau argntiu, paftale, aplice si bumbi de argint decorate in tehnica niello.
Tesaturile marii de lana sunt asociate, dupa criteriul specificitati zonale, altor categorii de textile cu functie decorativa in cadrul interiorului taranesc, cu exceptia unei serii anume de scoarta din veacul al XIX-lea decorate in campul central numai cu motivul arborelui vieti, provenind din Moldova deNord, Bucovina, Basarabia si Oltenia. Fete de masa sau de perna, cearsafuri si mai ales stergarele pentru decorul interiorului, de o mare diversitate zonala, pun in evidenta un bogat repertoriu ornamental perfect adaptat tehnicilor de decorare.Navadite si tesute intr-un numar mai mare de doua sau de patru ite, capatind o tesatura reliefata, tesaturile Moldovenesti sau cele Bihorene diferentiate prin gama cromatica a motivelo, se alatura grupajele de textile Dobrogene si Muntenesti realizate in combinati de bumbac si borangic, cu ornamente ajurate sau alese peste fire si celor transilvanene si banatene lucrate din canepa si bumbac, uneori in tehnica numita Karamani.

Trei dintre salile muzeului sunt destinate prezentarii tipologicea portului popular de sarbatoare. Se pot distinge cele trei tipuri de costume de femei, cu variantele lor zonale stabilite in functie de piesa care acopera trupul de la talie in jos :costumul cu doua catrinte, purtat aproape toata aria Transilvaniei , cu exceptia zonelor vestice, in sudul Olteniei si Munteniei si in Dobrogea., costum cu fata, specific intregi Moldove , partile nordice ale Munteniei si sud-estul Transilvaniei si costumul cu volnic, raspandit in nordul Olteniei. Pentru Banat este caracteristica o varianta a portului cu doua catrinte-costum cu aprege, destinat tinerelor fete care dupa momentul casatoriei renunta la aprendul cu franjuri policromi din fata in favoarea unei catrinte.Pentru gateala capului s-au impus in Moldova stergarul tesut din bumbac, in Dobrogea, Muntenia si Oltenia -marama fina din borangic, in Banat ceapsa si in Transilvania nafranele negre sau inflorate.
Costumul de barbati, comparativ cu tipologia variata si cu opolenta decorativa a celui de femeie, prezinta o structura unitara remarcata pe toata intinderea teritoriala, doar unele particularitati de crai sau de dispunere a campiilor ornamentale diferentiaza piesele expuse.


Realizator :Gradinaru Florin Marius (cls aXi-a B)

 
 

Vizita de proiect, Quimper
Revista Costal Cities !!!
Prime poze aeriene

 

Ultimele albume
Coastwatch '2001
Excursie pe grindul Chituc
Constanta de odinioara
Carmen Sylva bunicilor
Marean Neagra iarna
Concurs educatie ecologica

Paginile web ale partenrilor
21 LYKEIO Web Site
Le Likes Web Site
Liceo F. Capece Web Site
Olanda
Carmen Sylva

 
 
 
Home | Proiectul | Geografia | Istoria | Cultura | Economia | Albume | Resurse | Echipa
                           Page Last Up-dated : 17-Apr-2002
For problems and sugestions related to this page contact liviup@lefo.ro
Copyright Carmen Sylva High School 2002.
Thank you for visiting our site !