deadmin
Înscrierea la examenul naţional de bacalaureat 2018
Acte necesare pentru înscrierea la examenul de bacalaureat – sesiunea iunie-iulie 2018
- promoţia 2018 şi promoţii anterioare –
Perioada de înscriere 29 ianuarie – 2 februarie 2018
- dosar din pvc cu folii (numele , iniţiala tatălui, prenumele, adresa nr. de telefon, clasa şi anul absolvirii)
- 2 poze ¾ (cei din alte promotii )
- copie carte de identitate şi certificat de naştere (dupa caz şi certificat de căsătorie)
- foaie matricolă IX-XII
- copie certificat de absolvire a liceului (cei din alte promoţii)
- cerere tip (se completează la secretariat)
- cei care participă pentru a 3-a oară , respectiv peste 3, cu taxă de inscriere
- taxă examen integral 280 lei, respectiv 60 lei / probă scrisă
Înscrierile se fac la secretariat în perioada 29 ianuarie – 2 februarie 2018, între orele 10:00 – 16:00
deadmin
Hai să dăm mână cu mână cei cu inimă română!
Să ne amintim de 24 Ianuarie 1859
prof. înv. primar Gabriela Simona Enache
Unirea Principatelor Române, cunoscută și ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1918) a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea și reprezintă unificarea vechilor state Moldova și Țara Românească. Unirea este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de alegerea sa ca domn al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească.
Marți, 23 ianuarie 2018, elevii din clasa a IV-a B au participat la o activitate deosebită dedicată Zilei Unirii Principatelor Române.
Prima parte a activității s-a desfășurat sub forma unei șezători la care au participat fetele, îmbrăcate în frumoase costume populare. Lucrând, acestea au vorbit despre Unirea Principatelor Române și despre domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Rând pe rând au apărut și personajele despre care au discutat ele: domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Moș Ion Roată, boierii și țăranii, interpretate de băieți.
Cele trei scenete care au fost prezentate de elevi, fac parte din povestirile lui Ion Creangă, Petru Demetru Popescu şi Dumitru Almaş și sunt legate de evenimentele petrecute în preajma Micii Uniri din 1859.
Activitatea a continuat cu un moment artistic care a cuprins cântece și dansuri populare.
În încheiere, elevii s-au prins de mâini și au cântat și dansat „Hora Unirii” pe versurile lui Vasile Alecsandri.
Hora Unirii ne cheamă pe 24 Ianuarie „să dăm mână cu mână” noi, urmașii lui Moș Ion Roată și ai lui Cuza Vodă. Cinstim la zi de mare sărbătoare înțelepciunea poporului român, vitejia, sacrificiul suprem în împlinirea visului de veacuri.
deadmin
Premiul al III-lea la concursul „Dobrogea, înainte și după 1878”
Miercuri, 24 ianuarie, se împlinesc 159 de ani de la Unirea Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Astfel, la Catedrala arhiepiscopală „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Constanța, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a oficiat de la ora 10.00 slujba Te Deum-ului în memoria celor care au contribuit la realizarea Unirii Principatelor. La sfârșitul slujbei, au fost premiate cele mai bune lucrări participante la concursul „Dobrogea, înainte și după 1878”, parte a proiectul educațional „România în sărbătoare”, organizat de către Departamentul Cultural-Educațional al Arhiepiscopiei Tomisului, Inspectoratul Școlar Județean Constanța, Asociația Națională „Cultul Eroilor Regina Maria”, filiala Constanța, și Asociația „Casa Mării Negre”.
La cele trei secțiuni (fotografie, desen și eseu) au participat 100 de elevi din 20 de școli. Printre premianți se numără și o elevă a liceului nostru, Eremia Delia Ștefania (clasa a IX-a A) care a obținut premiul al III-lea la secțiunea fotografie „Surprinde Dobrogea! Oameni, locuri, peisaje”, sub coordonarea doamnei profesor Eleonora Manea.
Felicitări tuturor participanților!
deadmin
UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE – PIATRA DE TEMELIE A MARII UNIRI
În anul în care aniversăm 100 de ani de la realizarea Marii Uniri, avem datoria morală să ne reamintim drumul lung parcurs de poporul român până la împlinirea acestui important obiectiv al identității sale. Acest drum a început la 24 ianuarie 1859, prin unirea Principatelor Române odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza în calitate de domn al Principatelor Unite ( 5 ianuarie 1859 – domn al Moldovei și 24 ianuarie 1859 – domn al Țării Românești ). Astăzi se împlinesc 159 de ani de la acest eveniment istoric, și poate înțelegem mai greu, cât efort și câte sacrificii au fost necesare pentru realizarea lui.
De aceea, vă propun să ne reamintim importanța contextului internațional din prima jumătate a secolului al XIX-lea, care a favorizat Mica Unire. Dorința și visul mai multor generații s-au regăsit în prevederile proiectelor politice redactate la început de secol, și mai ales în cadrul documentelor programatice elaborate în timpul mișcărilor revoluționare din anii 1848-1849. Generația pașoptistă, cum a fost numită generația de la 1848, s-a implicat trup și suflet în realizarea unirii românilor. Astfel, atunci când momentul favorabil a venit, oamenii politici români au pus înainte de toate interesul național și în cadrul Congresului de pace de la Paris au transformat problema românească a unirii într-o problemă europeană. Statutul internațional al Țărilor Române aflate sub garanția colectivă a marilor puteri europene se reflectă în modul în care Marile Puteri au hotărât în 1858 unirea acestora, state mici, fără influență și putere, Țările Române au trebuit să accepte decizia celor mari, care stabiliseră o unire mai mult formală a acestora.
Valoarea oamenilor politici a fost incontestabilă, atunci când au hotărât să pună Marile Puteri în fața faptului împlinit, alegând un singur domnitor al Principatelor Române și nu doi, așa cum fusese stabilit în cadrul Convenției de la Paris – 1858. A fost nevoie de mult curaj și sânge rece, dar și de oameni capabili care să convingă întreaga Europă, și poate că ajutorul divin a venit la momentul oportun. Așadar, Unirea Principatelor Române a fost una din marile realizări ale poporului român, care a înțeles că unitatea înlătură orice obstacol.
În memoria acelor generații de români adevărați, îi urăm României să aibă parte de pace, stabilitate și prosperitate, așa cum au visat generațiile anterioare și pentru care și-au adus sacrificiul suprem.
deadmin
24 ianuarie – Istorie și artă
Fresca Ateneului Român: Unirea Principatelor Române în anul 1859 – a celor două provincii românești, Moldova și Ţara Românească, simbolizate prin chipurile a două femei, îmbrăcate în costumul tradițional specific provinciilor, care deapănă același fir. Deasupra lojilor, de jur împrejurul tamburului cupolei, cu excepţia locului unde se află scena, se desfășoară o frescă lată de 3 metri, 225 de metri pătraţi cu o lungime de 75 m, operă realizată în cinci ani, între 1933- 1938 de pictorul Costin Petrescu (1872- 1954), fiind pictată în tehnică „Affresco” adică executată pe o tencuială proaspătă.
deadmin
15 ianuarie – Eminescu, „Poetul Nepereche” și Ziua Culturii Naționale
Luni, 15 ianuarie 2018, s-au împlinit 168 de ani de la nașterea poetului nostru național, Mihai Eminescu, supranumit și „Luceafărul poeziei românești”.
Definit de Constantin Noica drept „ o conștiință de cultură deschisă către tot”, Mihai Eminescu a dat poporului român identitate și unicitate, ziua sa de naștere devenind prin lege Ziua Culturii Naționale, un prilej de reflecție asupra esenței românismului, asupra întregii culturi românești.
Cu această ocazie, în incinta Liceului Teoretic „Carmen Sylva” din Eforie Sud, marele poet a fost omagiat prin vers, cântec și desen sau prin informații inedite din viața și opera sa, în cadrul mai multor manifestari literar-artistice: “Mihai Eminescu – poetul românilor”, “Cultură prin lectură”, „Mihai Eminescu – Luceafărul poeziei românești”, “168 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu”.
La activități au participat elevi ai claselor primare, cât și liceale, sub coordonarea directă a cadrelor didactice Stănoiu Carmen, Zontea Mihaela, Rusnaciuc Carmen, Mîndru Maria, Sariu Adriana, Dragomir Gabriela, Sarofin Liliana și Trandafir Luminița.
Elevii au realizat desene cu chipul marelui poet sau având ca inspirație poeziile sale, au recitat și au lecturat poeme, au confecționat semne de carte cu motive eminesciene, au audiat melodii puse pe versurile poetului, au vizionat prezentari despre viața și opera lui, reconstituind astfel remarcabila personalitate a poetului.
