Arhivă zilnică 1 noiembrie 2021

Luni, 1 noiembrie 2021, liceenii de la „Carmen Sylva”, participanți la The Belt and Road Teenager Space Maker camp, au realizat prima etapă a construcției microsateliților.

Elevii s-au familiarizat cu cu elementele kit-urilor CubeSat, trimise de organizatorii din China, iar în primă fază și-au îndreptat atenția către componenta software. Au lucrat în Arduino, tehnologia  pe baza căreia funcționează CubeSats, instalând programele și fișierele aferente acestui tip de computer. De asemenea, au verificat funcționalitatea sistemului de comunicații radio, conectându-se la o interfață scrisă în limbajul de programare Unity, și s-au asigurat de transmiterea și primirea eficientă a datelor. Ca suport de realizare a acestor pași, elevii au utilizat resurse educaționale puse la dispoziție de către organizatorii evenimentului: tutoriale, materiale pdf și programe scrise în Unity și Arduino.

Acesta este numai începutul întregului proces de construcție. Marți, 2 noiembrie, începând cu ora 10:00, urmează participarea la o conferință de training și asmblarea componentei hardware, iar în viitorul apropiat este planificată lansarea celor două tipuri de CubeSat în troposferă și stratosferă.

Pentru mai multe informații legate de acest subiect, vizitați link-ul articolului: https://lefo.ro/2021/11/02/entuziasm-pana-in-spatiul-cosmic/

„Premiul este numai un bonus. Experiența este adevăratul premiu.”

Așa vă vor spune, cu zâmbetul pe buze, cei patru liceeni, elevi la „Carmen Sylva” și participanți la competiția ROSEF 2021. În spatele unui premiu, al unei diplome, se ascunde întotdeauna povestea unor ore de muncă, dezbateri și emoții.

„ Proiectele prezentate la concurs au început încă de anul trecut, atât cât ne-au permis situația pandemică și necesitatea de a lucra on-line. Robert și Costin au analizat un cutremur marțian, captat de sonda InSight, și i-au aproximat distanța epicentrală*, realizând, pe baza informațiilor, un material video. Cristi a lucrat la un program în Python*, menit să proceseze date înregistrate de sonda InSight legate de variația temperaturii pe Marte. Anul acesta, am simulat și analizat un cutremur în laborator, utilizând un accelerometru pe 3 axe* și având ca scop determinarea azimutului* seismului. Experimentul a fost important pentru a doua parte a analizei cutremurului marțian, ce viza determinarea direcției în care s-a produs.

Când toate aspectele legate de competiție păreau rezolvate, ne-am dat seama că eram abia la început. Au apărut posterele, pe care le-am realizat rapid, urmând neprețuitele indicații ale domnului profesor Șerbu. Când să respirăm ușurați, surpriză! Urma o prezentarea a proiectelor în fața unui juriu. Valorile și cifrele treceau pe planul doi, intrând în joc modul în care răspundeam la întrebări, calitatea prezentării, dar mai ales încrederea în importanța și relevanța lucrărilor noastre.

În câteva întâlniri pe platforma școlii, am împărțit rolurile și ne-am alcătuit discutatul, corectatul și mult-repetatul speech. Era important să colaborăm, să ne completăm, ceea ce nu a fost tot timpul ușor, de la distanță. Dar, cu greșeli, perseverență și ceva umor, ne-am dus planul până la capăt.

În ziua concursului, oricât am nega acum, emoțiile ne stăpâneau pe toți. Am intrat în meeting, asistând nerăbdători la interviurile celorlalte 33 de echipe. Așteptatrea s-a dovedit instructivă: a fost fascinant să cunoaștem atâția tineri interesați nu doar de știință, dar și de aplicațiile ei în viața de zi cu zi. Am urmărit cu un interes crescând inițiativele îndrăznețe ale unor elevi care tratau probleme de actualitate, propuneau soluții și chiar abordau teme futuriste.

Din postura de observatori, am realizat că juriul nu intimida, nici nu urmărea greșelile participanților. Contau creativitatea, perspectiva de dezvoltare și spontaneitatea cu care erau prezentate proiectele, criterii la care am luat aminte.

Când a sosit momentul echipei noastre, fiecare s-a simțit oricum, dar nu liniștit. Unii optimiști, ceilalți puțin anxioși, toți cu bătăile inimii accelerate. În prezentare, am mai încurcat ideile, dar ne-am completat, iar când întrebarea juriului a ridicat probleme, am făcu apel la intuiție. Odată interviul încheiat, i-am ținut pumnii lui Cristi, care a susținut proba individual. Abia după terminarea competiției au apărut adevăratele emoții, exprimate în vervă pe grupul de WhatsApp. Putem afirma, din experiență, că suspansul nu e o senzație confortabilă.

Când, în sfârșit, am primit rezultatele, uimirea și bucuria și-au făcut loc deopotrivă. Printre mesaje de felicitare, primite sau trimise, ne-am gândit cu toții la forța din culisele succesului.

Domnul profesor Șerbu este cel care ne-a înscris în competiție și a îndeplinit, poate, cel mai dificil rol: cel de coordonator. Dumnealui ne-a inițiat, a explicat, ne-a îndrumat, a amintit că sunt multe de făcut, ne-a îndemnat, și mai ales, ne-a încurajat. Într-un cuvânt, ne-a fost alături, făcându-ne să ne simțim optimiști. Orice rezultat am fi obținut, știam că efortul nostru nu este irosit.

Participarea la competiția ROSEF a fost o experiență de care am profitat din plin. Ne-a oferit oportunitatea de a estima valoarea proiectelor noastre și, în același timp, a însemnat contactul cu idei, inițiative, probleme, soluții elaborate de tineri care, asemenea nouă, își doresc să aducă propria contribuție la evoluția societății în care trăim.”

 accelerometru pe 3 axe – senzor folosit pentru măsuratori ale accelerației gravitaționale, controlarea balansării și                                                     sesizarea accelerației dinamice rezultată din mișcare sau șocuri;

 azimut –  una din coordonatele orizontale din sistemul de coordonate corespondent determinării poziției unui                              punct;

 distanță epicentrală – distanța dintre epicentrul unui cutremur și coordonatele stației seismice care l-a înregistrat;

 Python – limbaj de programare.