Am plecat din Eforie-Sud noaptea. Ne-am intalnit in statia din centrul orasului parinti, profesori, copii – toti plini de emotii si cu un mare semn de intrebare despre ceea ce urma sa se intample. In drum spre aeroport ne-am comportat ca o echipa adevarata, am povestit, am ras, stiam cu totii ca urma ceva maret, ca ajungeam la unul din cele mai importante concursuri internationale, iar noi, copiii din Eforie-Sud, am reusit acest lucru. Ma uitam la chipurile colegilor mei si citeam mandria in ochii lor. Eram bucuros ca suntem o echipa.
Drumul din Romania pana in America a durat aproximativ 13 ore. Prima escala am avut-o in Olanda, Amsterdam. In America am aterizat in Houston, International Airport Houston. Drumul a fost destul de obositor dar gandul la noua experienta ne entuziasma atat de tare incat nu am resimtit foarte tare oboseala. La intoarcere, am asistat la un fenomen cu care pilotii se intalnesc in mod obisnuit. Zburand deasupra norilor am putut imortaliza cateva momente cu fulgere din timpul noptii. Am asistat la turbulente, dar pilotii au fost antrenati si au stiut cum sa actioneze in aceste cazuri. Stewardezele au fost foarte dragute cu noi pe parcursul turbulentelor si ne-au mentinut calmul. Cativa membri din echipa noastra au avut ocazia sa socializeze cu persoane de diferite nationalitati oferind un bonus calatoriei noastre. Am aterizat la Paris si am luat primul avion inspre Bucuresti, fiind in graba. Avionul inspre Paris avusese intarziere de 1 ora si 45 de minute.
Drumul a fost foarte palpitant, am vizitat multe locuri pe care nu imi imaginam ca o sa le vad vreodata personal.
[slideshow_deploy id=’1341′]
Despre autor